Din insemnari nici prea vechi nici prea noi:
1. Rara Neagra: nu ma intampina cum se cuvine domnisoara asta moldoveanca, zisa si Babeasca Neagra pe la noi, pentru ca avu un dop nu prea de soi, ce mirosea a otet, inundat aproape complet. Dar cand vazui doar 13% alcool, culoarea rubinie light, asemenea Pinot-ului Negru, ma mai linistii. Mirosul este pregnant de lemn - daca nu-l lasi sa respire o clipa, iti aduce aminte de Bulgaria anilor trecuti, dar si de cativa producatori romani care insista aiurea cu chipsuri si alte bazaconii. De fapt, cam tot atata face, vreo 34 de lei online, nu puteam avea pretentii prea mari. In gura se comporta bine, exista vanilie, dar aduce cu dansa si ceva consistenta, iese un pic din anonimatul "sucurilor de struguri" - probabil asta s-a si vrut. Are un moment al lui, de glorie, prin unicitate, si de-aia nu-mi pare rau de leii cheltuiti. E placut pe palatin, aciditatea e sus, sunt si cateva taninuri timide la orizont, post-gust fructat de lungime decenta. Bunicel, merita incercat ca experiment sau ca amintire a timpurilor trecute. Vrei sa-l faci cadou parintelui ramas acasa? Asta e! Are buchet! Sa zicem un 83 pct. Si inca o mentiune: Babeasca romaneasca nici macar la acest nivel n-a reusit sa ajunga.
2. Negru: ca si Rara Neagra simpla, asamblajul de Cabernet, Rara si Saperavi poarta un neck-hanger cu un concurs expirat de mult, la implinirea a 185 de ani de la infiintarea cramei. De la bun inceput pot spune ca am plecat cu gandul ca e un experiment nebunesc sa dau atatia bani, deoarece vinurile moldovenesti inca nu m-au convins. Niciunul dintre ele. Ei bine, se pare ca lucrurile se indreapta in directia buna, pentru ca acest Negru de Purcari demonstreaza ca mediul de lucru cu vinul a capatat conditii de igiena normale, iar abuzul de baric s-a ponderat..oarecum, pentru ca respectivul a stat 3 ani in contact cu lemnul, ceea ce se traduce in inflexiuni vanilate evidente, dar nu respingatoare. Mai e un iz metalic enervant, dar nasul e fructat, foarte curat, cu accente pe visina si fructe negre/rosii de padure, urmat de un gust cu o aciditate buna, taninuri aproape coapte, savoare pe palatin, apare si cacao. Marea sa problema ramane insa pretul, pentru ca la 87 de lei in magazinele specializate nu-i de colo. La suma respectiva ma astept la un vin fara nicio scapare, nu doar la un inceput de epoca moderna. 84-85 pct. Ii prezic un potential bunicel de invechire, avand in vedere culoarea, aciditatea si taninurile vii. 13% alcool. 07.06.2012 presupun ca e data expirarii :). Are o medalie de aur luata la Chisinau. Mare asemanare cu unele spaniole mature, dar mai ieftine. 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu